Descriere

„Asadar, într-o interacțiune, orice comportament are valoarea unui mesaj, iar comportamentele îi influențează pe ceilalți, care nu pot să nu reacționeze. Mai mult decât atât, corpul se impune ca limbaj, devine corpul-comunicare.” (Brîndușă-Mariana Amalancei)

CUPRINS:
Capitolul 1. Spre o teoretizare a gesturilor
1.1. Ce sunt gesturile? • 1.2. Tipuri de întemeiere și posibilități de interpretare a actului gestual • 1.3. Sistematizări ale gesturilor • 1.4. Despre funcționalitatea gesturilor
Capitolul 2 Pragma-semantică gesturilor
2.1. Gesturile și acțiunea dialogica • 2.2. „Actorii metonimici” corporali între autenticitate și aparență • 2.3. Paradigme socio-culturale ale gesturilor • 2.4. Ce pot dezvălui gesturile?
În loc de concluzii

Fragment din volum:

“In privința gesturilor realizate cu mâinile, avem în vedere o serie de mișcări și poziții ale degetelor, palmelor, pumnilor și brațelor. Quintilian apreciază că mâinile sunt „vorbirea comună a tuturor oamenilor”, putând constitui, asemenea cuvintelor, un limbaj în sine. Cu ajutorul mâinilor, exprimăm cererea, promisiunea, chemarea, amenințarea, întrebarea, aprobarea, negarea, groaza, teama, bucuria, întristarea, îndoiala, regretul, mărturisirea, admirația, sfiala, măsura, cantitatea, numărul, timpul. Astfel de gesturi însoțesc cuvintele în mod natural, însă există și gesturi de imitare, prin intermediul cărora se transmite ideea corespunzătoare și care nu sunt recomandate în timpul intervențiilor discursive:
„Caci oratorul trebuie să se deosebească cu totul de bufon și gestul să se acomodeze înțelesului, nu cuvintelor. […] Voi admite, deci, să-ți întorci mâna înspre tine, când vorbești despre tine, să o îndrepți spre persoană pe care o arăți și alte câteva gesturi de felul acesta; dar nu să imiți unele atitudini și să însoțești cu gesturi orice vei spune” (Quintilian, 1974: 302).
Cu referire neîndoielnică la cultura căreia îi aparținea, Quintilian menționează că un gest foarte obișnuit rezultă din așezarea degetului mijlociu pe degetul mare și întinderea celorlalte trei. Acest gest, atunci când mână este întinsă și se mișcă ușor în dreaptă și în stânga, însoțită discret de cap și de umeri, arată siguranță. Întinderea indexului constituie un gest foarte util în a critica și a indica. Când se ridică mâna și se îndreaptă spre umăr înclinând puțin degetul, se afirmă, iar când se întoarce degetul spre pământ, răsturnându-l oarecum, se insistă.”