CARTEA ROMÂNEASCĂ, cea mai prestigioasă și mai veche editură românească, a fost înființată în anul 1919 prin fuziunea mai multor edituri și tipografii: Tipografia lui C.I. Rasidescu (urmasă a vechii tipografii a lui C.A. Rosetti), Librăria&Editura „Ioanițiu și fiii” din 1858, „Librăria Școalelor” din 1891 și Institutul „Minerva” din 1898, la inițiativa rectorului Universității București Ion Athanasiu și a profesorului universitar Ion Th. Simionescu, fost rector al Universității din Iași, tatăl celebrei Sanda Marin. Inițiatorii editurii, și-au propus „crearea unui institut de editură cu scopul tipăririi unei biblioteci ieftine cu conținut literar, dar mai ales științific pentru răspândirea culturii”.

În anul 1948 CARTEA ROMÂNEASCĂ este desființată de regimul comunist. Este reînființată în anul 1970 ca editură a Uniunii Scriitorilor din România, sub conducerea scriitorului Marin Preda, având ca scop promovarea scrisului românesc prin publicarea scriitorilor români consacraţi şi promovarea tinerilor autori. Până în 1989 a dominat piața culturală românească, publicînd peste 5.000 de titluri, într-un tiraj total de peste 10 milioane de exemplare. Din redacția condusă de Marin Preda făceau parte Mihai Gafița, Al.Paleologu, Georgeta Dimisianu, Al. Ivasiuc, Mircea Ciobanu, Magdalena Bedrosian, Florin Mugur, Sorin Mărculescu, Cornel Popescu.
După moartea lui Marin Preda în 1980, editura a fost condusă succesiv de romancierul George Bălăiță (1981-1990) și criticul și istoricul literar Magdalena Popescu-Bedrosian (1990-1996). Din anul 1996 și până în anul 2005 directorul editurii a fost criticul literar Dan Cristea.

La 1 iunie 2005 administrarea editurii a fost preluată de Editura Polirom, prin hotărârea Comitetului Director al U.S.R. sub președinția lui Eugen Uricaru, politica editorială fiind asigurată de către un Consiliu Director format din Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș (din partea U.S.R.) și Silviu Lupescu (director al Editurii Polirom). Editura continuă politica inițiată în 1980 de Marin Preda, de promovare a scrisului românesc. Între 2005 și 2016, având ca redactor-șef pe Mădălina Ghiu, Cartea Românească-Polirom publică 294 de autori, 452 de volume, în jur de 60 de debuturi.

De la 1 ianuarie 2017, CARTEA ROMÂNEASCĂ a funcționat sub administrarea Editurii Paralela 45, prin hotărârea din 22.09.2016 a Comitetului Director al U.S.R. sub președinția lui Nicolae Manolescu, iar din 1 octombrie  2017, se află sub administrarea Editurii Cartea Românească Educațional (prin hotărârea din 13.09.2017 a  Comitetului Director al U.S.R), politica editorială fiind asigurată de către un Consiliu Director format din Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu (din partea U.S.R.) și Călin Vlasie  Este continuată linia editorială inițiată de Marin Preda în 1970, adăugându-se, la propunerea lui Călin Vlasie, dezideratul inițial împărtășit de fondatorii editurii, acela de a tipări cărți ieftine cu conținut literar, științific și educațional, ale autorilor români și străini, cărți care să contribuie atât la propagarea culturii și educației, dar și la stimularea lecturii în rândul tinerilor.

În afara concursului de debut inițiat de editură, pentru toate genurile literare, a fost inițiat proiectul național „Cartea Românească – Carte de învățătură ” în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, proiect ce se desfășoară în toate școlile din România și care și-a propus stimularea interesului pentru literatura națională și universală prin lectură și creație.

„Cultură prin continuitate!” – acesta este sloganul Editurii CARTEA ROMÂNEASCĂ de la 1 ianuarie 2017.

Site-uri și pagini Facebook proprii:

Publicaţii proprii: